Pentru prima dată am primit şi eu o leapşă, evident cu cărţi căci nu se poate altfel. De la Runia şi de la Cinabru.
Legat de subiect, e puţin dificil, mereu mi-a fost greu să recomand cărţi. Mai ales atunci când venea cineva cu veşnica replică „zi-mi şi mie o carte mişto”. Da, e drept, am făcut cadou cărţi şi am recomandat cu drag unele cărţi. Dar de obicei e vorba de persoane pe care le cunosc într-o anumită măsură, pe care le ştiu pasionate de lectură şi dispuse să asculte o recomandare. Aşa că ma străduiesc s îmi imaginez cine s-ar potrivi – la unele – dintre întrebările de mai jos, probabil unele răspunsuri sunt chiar inspirate din realitate. La treabă, deci:
1. Ce carte ai recomanda şi de ce unui dezamăgit din dragoste?
„Sexus„, Henry Miller. Pentru că am impresia că i-ar trece puţin pofta de sirop şi în plus e şi o lectură excelentă.
2. Ce carte ai recomanda şi de ce iubitului/iubitei?
„Marea, marea„, Iris Murdoch. Pentru că dincolo de poveste, există foarte multă trăire în cartea asta. În plus, sunt la rândul meu foarte pasionată de mare, deci poate ar reuşi să mă vadă şi pe mine în carte, ori poate ar înţelege mai bine ce înseamnă marea.
3. Ce carte ai recomanda şi de ce celui mai bun prieten?
„Mă numesc Roşu„, Orhan Pamuk . De ce? Nu ştiu, ca să putem să discutăm despre ea apoi, pentru că nu-mi place să fie autori pe care unul dintre noi nu i-a întălnit din scepticism. Desigur, aş aştepta o recomandare pe măsură.
4. Ce carte ai recomanda şi de ce unui copil de 10 ani?
„Winnetou„, Karl May. Pentru că nu ai voie să-ţi trăieşti copilăria fără să citeşti cartea asta.
5. Ce carte ai recomanda şi de ce unui mare aventurier/călător?
„Etruscul„, Mika Waltari. E voluminoasă, deci e numai bună de citit între cele două destinaţii. E o călătorie în timp şi în spaţiu, plină de detalii captivante şi de călătorii deosebite.
6. Ce carte ai recomanda şi de ce unui duşman cunoscut?
„Istoria urâtului„, Umberto Eco. Poate se recunoaşte pe acolo.
7. Ce carte ai recomanda şi de ce unei persoane care nu iubeşte lectura?
Nu duc politici de convingere. Cu lectura trebuie să te obişnuieşti de mic, e o chestiune nu doar de pasiune, ci şi de educaţie, de valori ş.a.m.d. Sunt infinite motive pentru care cineva nu e pasionat de lectură, din păcate nu ştiu cât de convingătoare. Dacă însă cineva spune că vrea să încerce şi m-ar alege pe mine să îl îndrum, cred că aş incepe cu chestii uşurelele, dar captivante, de exemplu „Colecţionarul de istorie„, Elizabeth Kostova.
8. Ce carte ai recomanda şi de ce unuia „cu nasul pe sus”?
„Orbirea„, Elias Canneti. E atât de magistral scrisă, cu personaje atât de puternice, cu o atmosferă întunecată, ireală şi totuşi crudă, încât nu ai cum să nu fi cuprins de o oarecare modestie, umilinţă chiar, în momentul în care o termini.
9. Ce carte ai recomanda şi de ce celui care apare primul în lista ta de bloguri?
Apare Afreuda, cum am blogrollul în ordine alfabetică. Am descperit-o destul de recent şi nu prea îi cunosc lecturile ori afinităţile în materie de literatură. Să risc totuşi un „Grimus” de Salman Rushdie, măcar pentru că e o experienţă interesantă şi oferă un alt fel de Rushdie cititorului.
10. Ce carte ai recomanda şi de ce unuia care crede că le-a văzut pe toate în viaţă?
„Kafka pe malul mării„, Haruki Murakami. Pentru că Murakami are talentul de a crea ceva din nimic şi de a descătuşa o minte închisă. Şi cred că cineva cine crede că le-a văzut pe toate are nevoie să-i fie deschişi ochii.
Sunt curioasă ce ar recomanda Afreuda, Phaedrus şi fleurdulys.