Am văzut acest set de întrebări la Cinabru, care invita lumea să răspundă la ele. Apoi am văzut că Roxa întreba de ce nu ia toată blogosfera leapşa asta (nu vrei să-ţi răspund la asta, nu?). La fel şi pe multe alte bloguri pe care umblu. Eh, evident că trebuia să o preiau şi mă pregătesc să răspund la ea de jumătate de lună. Doar că singurele cărţi pe care le-am citit în ultima vreme au fost cele de specialitate, iar Anna Karenina zace nemulţumită pe bibliotecă, pentru că am abandonat-o mişeleşte. Nici măcar nu ştiu când voi reveni la ea, căci nu mai sunt în dispoziţia necesară să o continui, şi am alte planuri literare. Da, citesc cărţi în funcţie de dispoziţie şi, deşi nu prea îmi place să mă apuc de mai multe cărţi în paralel, nici nu pot citi ceva ce efectiv mă chinuie, doar pentru că starea mea nu se pliază pe aşa ceva – deci indiferent de calităţile cărţii.
Leapşa:
1. Care este cea mai bună carte citită de tine?
Nu cred că pot răspunde la întrebarea asta. M-am gândit mult şi sunt multe care au fost bune din diferite puncte de vedere. Care mi-a rămas pe creier ca fiind măreaţă, însă, pot spune că e Demonii. (maestrul Dostoievski)
2. Ai făcut cadouri cărţi?
Evident. Şi au fost reuşite. Vreau sa cred că ştiu ce şi cui pot să îi fac cadou o carte.
3. Care este viitorul literaturii?
Eu sper doar să existe în continuare literatură bună, şi să nu fim cu totul acaparaţi de chick-lits şi alde Dan Browns.
4. În ce limbi ai citit cărţi?
Română şi engleză. Am eşuat în franceză si maghiară, pentru că deşi le vorbesc – maghiara chiar foarte bine – îmi lipseşte vocabularul literar. Şi nu reuşeam decât să pierd esenţa cărţii, în timp ce încercam să înţeleg unele cuvinte.
5. Ce cărţi celebre nu ţi-au plăcut?
Madame Bovary, nimic de Thomas Hardy, nu prea m-am înţeles nici cu Dumas şi or mai fi şi alţi autori si alte cărţi.
6. Ce ţară a produs cea mai bună literatură?
Rusia? Nu ştiu, am citit autori cât se poate de variaţi. Sinceră să fiu nici cu Japonia nu mi-e ruşine, însă chiar nu cunosc suficient de bine literatura unei ţări încât să pot afirma cu certitudine că e cea mai bună, şi dacă as cunoaşte-o, tot nu aş putea spune asta în lipsa unor temeinice elemente de comparaţie.
7. Iei notiţe din cărţile pe care le citeşti?
Mai de mult făceam asta. Acum însă nu mai am răbdarea necesară, însă dacă este vreun pasaj, citat care îmi atrage atenţia, îl marchez cu creionul. Nu mi se întâmplă prea des să revin asupra lor, însă e pură obişnuinţă să notez/subliniez ceea ce mi se pare interesant.
8. Cam câte cărţi ai citit până acum?
Nu am idee… multă literatură, multe cărţi pentru şcoală/facultate, ceva filosofie. Prea puţin altceva, mi-ar plăcea să citesc mai multe cărţi de istorie.
9. Cu câte cărţi ai dormit în braţe de plictiseală?
Nu prea ştiu… nu am obiceiul să insist asupra unor cărţi care din diverse motive nu mă atrag. Poate nu e o practică sănătoasă, însă decât să mă lupt cu o carte, prefer să o las baltă. Aia e, din diverse motive nu suntem compatibili şi gata. Nu văd lectura ca pe o obligaţie, ci pură pasiune.
10. Ce înseamnă cărţile pentru tine?
După cum spuneam, pasiune. Nu simt nevoia să explic mai mult decât e cazul, sau să caut metafore ori comparaţii pentru a defini ceva foarte simplu şi firesc. Da, mi se pare normal să citesc şi să fiu în stare să trăiesc efectiv într-un alt mediu/univers/lume oferite de cartea respectivă.
11. Care este cea mai scumpă carte pe care ai cumpărat-o?
Cea mai scumpă carte pe care o am e un Cod de Procedură Penală comentat şi adnotat care a fost în jur de 200 lei. În ceea ce priveşte literatura, nu am idee. Deşi sunt scumpe, tot mai mult reuşesc să dau pe manualele pentru facultate (cărţi, tratate)
12. Care este cel mai tare final la o carte citită?
Cred că finalul de la Magicianul lui Fowles.
13. Care este cea mai influentă carte citită de tine?
Nu mi-e clar unde bate întrebarea asta. Ce carte m-a influenţat pe mine cel mai mult, sau ce carte consider eu că are o mare putere de influenţă asupra posibililor cititori? Clar Magicianul, Demonii, Un veac de singurătate, Kafka pe malul mării, Foamea (Knut Hamsun), Pluta de piatră (Saramago), Ciuma (Albert Camus) ş.a. Chiar sunt prea multe, în prea multe modalităţi ca să le pot înşirui pe toate.
14. Care scriitor te-a influenţat cel mai mult?
Dostoievski, Fowles, Marquez, Murakami, Kundera. Cred.
15. Cât de repede citeşti o carte?
Depinde. De stare, de timp, de felul cărţii, de mulţi factori. Pot citi 700 pagini în două zile, sau pot sta o săptămână la 200 pagini. Nu citesc contracronometru, e clar.
16. Poate literatura să schimbe lumea?
Dacă nu a făcut-o până acum, e clar că nu…
Ma bucur ca ai raspuns si tu. Dumas-tatal nu mi-a placut nici mie deloc, dar de Thomas Hardy imi amintesc numai de bine. Chit ca de multe ori gasea solutii narative ce transformau romanul in proto-drama de televiziune. Si Madame Bovary mi-a placut cu multi ani in urma, dar nu am mai ajuns sa o recitesc. Cine stie acum. Japonezii si rusii imi plac si mie, dar e cam greu de raspuns, pentru ca tot iti vin in minte ba un englez, ba un american, ba un francez, etc. Pe Fowles nu l-am citit deloc pana acum, trebuie sa. La Camus mi-a placut mai mult Strainul, dar si Ciuma e o carte uriasa. Imi plac influentele tale. Si mi-a placut in ansamblu sa iti citesc raspunsurile.
Comentariu de Cinabru — februarie 17, 2009 @ 12:58
Fowles mi-a provocat o adevarata furie a cititului si am devorat cartile pe care am pus mana la vremea respectiva. Acum ma asteapta The Maggot (Omida in traducerea de la noi), de care nu am auzit pana cand am vazut-o din intamplare. La fel si Camus, pe care l-am citit intr-un context aparte si care mi-a influentat mult gandirea. Si da, asa e, mereu iti vine in minte cate un autor de vreo anumita nationalitate care e maret. Am raspuns la intrebarea aceea mai mult instictual, decat rational.
Si mie mi-a facut placere sa raspund la intrebari. 🙂
Comentariu de Arana — februarie 18, 2009 @ 10:41
Subscriu si eu la Camus, si Strainul si Ciuma. Fowles si Madame Bovary am citit prin liceu si mi-au placut la acea vreme, dar nu am mai pus mana pe Fowles de atunci. Subscriu si la japonezi si la rusi.
Comentariu de ataraxia — februarie 18, 2009 @ 13:40